O manea? Mai bine nu!

Uneori mai sunt întrebat ce muzică ascult. Ca un om cu o vastă cultură muzicală ce mă consider, răspunsul meu e mereu acelaşi: ascult orice fel de muzică. La acest răspuns sunt unii care fac ochii mari şi, inevitabil, pun următoarea întrebare: „Şi manele?”. Şi inevitabil mă enervez foarte tare. M-ai întrebat de muzică, în pula mea.
Băi, fraţilor, sunt atât de sătul de subiectul ăsta încât am obosit până şi să mă gândesc la el. Înainte, când mă întreba cineva ceva despre manele sau doar aducea vorba de manele, mă strofocam, mă agitam, mă consumam, mă străduiam să-mi spun părerea CONTRA manele, de ce nu-mi plac, de ce nu ar trebui să placă nimănui şi alte de-astea. Acuma, dacă mă întreabă cineva ce părere am despre manele nici măcar nu mă mai stâmb. Şi nu pentru că s-a schimbat ceva în preferinţele mele (era să zic muzicale) ci pur şi simplu pentru că am obosit să-mi răcesc gura. Probabil s-au zis o grămadă de păreri pro, contra sau pseudo-contra încât cu siguranţă părerea mea de atoateştiutor nu va schimba cu nimic peisajul. Sunt alte câteva sute care au aceeaşi părere cu mine. Ce-i cu categoria „pseudo-contra”? Ştiţi voi, sunt ăia care ascultă dar nu recunosc pentru că, ce să le faci dacă „le place” manelele dar e trendi să te declari anti manele? Se dă(!) şi ei după trend. Nu intru în discuţii nici aici că s-au spus o grămadă şi despre ăştia. În general sunt ăia propăvăduiţi de toţi maneliştii cu suficient sânge în coaie sau cu insuficient IQ în creier să recunoască şi să militeze pe toate blogurile, forumurile, comentariile pe iutub sau pe trilu, sau oriunde altundeva cineva se leagă de vreun Salam sau alt „valoros”: „Lasă că ştiu că asculţi şi tu da’ nu recunoşti”. Adică, pula mea, cum să nu-ţi placă Minune sau Guţă. N-are cum, frate. E împotriva firii şi-a lui Dumnezeu. Sigur îţi place. Doar că nu ştii tu că-ţi place. Şi dacă ştii că-ţi place ţi-e ruşine să o recunoşti. Beşi în pula mea cu ţiganii tăi că-mi bruiaţi boxele cu ghiulurile voastre.
Ce m-a determinat să scriu acu’ despre manele şi să mă enervez? Câteva păreri ale unora cu privire la manele, păreri pe care le-am citit la Cabral pe forum. Da, tot de la Cabral mi se trage. Cred că i-am adus aminte că avea dezbaterea aia deschisă de acum un an şi a reîmprospătat subiectul cu un nou articol.
Zice(!) unii p-acolo, prin comentarii, că menelele provin din muzica lăutărească. Sunteţi proşti. Proşti ŞI mulţi (ceea ce mă îngrijorează). Singura conexiune logică între manea şi muzica lăutărească pe care poţi să o faci este faptul că cei care cântau muzică lăutărească cândva, acum cântă manele. Dar de aici până la a susţine că maneaua este evoluţia sau, mai degrabă, involuţia muzicii lăutăreşti e cale lungă, monşer. Manelele nu au fost cântate de lăutari prima dată. Nici măcar de ţigani. Părinţii progeniturii bastarde care pe-atunci încă nu avea nume dar va fi cunoscută mai târziu drept „manea” au fost constănţenii ăia trei insipizi care formau trupa L.A. Vă mai amintiţi melodia „Femeia„. Muie celor trei de la L.A. şi femeii lor.
Ţiganii lăutari, cântăreţi pe la nunţi şi cumetrii nu au făcut altceva decât să constate neaşteptatul şi inexplicabilul succes al melodiei şi să adopte stilul celor de la L.A.
Şi acu’ mă întreb cum a reuşit oare această mizerie de manifestare zgomotoasă să devină definitorie pentru patrimoniul muzical ROMÂNESC? Ce are atât de românesc în el de-l determină pe român să-l adopte ca şi când ar fi al lui? Nimic. Scurtă demonstraţie (pe care am făcut-o şi la Cabral pe blog, dar acum îi aduc nişte completări): E inventată de o trupă de machedoni, are ritmuri balcanice şi orientale (doar 5% sunt motive folclorice româneşti), e cântată de ţigani, cu instrumente împrumutate (când o să aud manea cântată cu buciumul sau cu fluierul, o să mă apuc de ascultat manele), iar numele este de proveninţă turcă. Maneaua era o monedă a Imperiului Otoman, care circula şi pe la noi pe vremea când Ţara Românească era raia turcească (provincie cu semi-autonomie) pentru a facilita comerţul în cadrul imperiului cu ajutorul unei monede unice. Eh, nu, Euro nu a fost prima. Nici măcar a doua. Ei bine, pe vremea aia, dacă erai în cârciumă şi o luai pe ulei şi ţi se scula ţie că vrei să-ţi cânte lăutaru’ la masă, pocneai din degete să vină ţiganu’ cu vioara şi îi ordonai: „Ia zi, bă, şi tu de-o manea”. Ca acuma la nunţi. Fără număr, fără număr, fără număr…
Deci, ce are maneaua românesc în ea? Înafară de limba torturată într-un asemenea hal că dacă ai patru clase primare şi ai trecut cum trebuie prin ele, devi rasist instant, nimic.
De-aia nu ascult io manele şi de-aia le dispreţuiesc. Nu reprezintă muzică, nu reprezintă cultură, nu reprezintă artă. Un grafitti pe un perete scorojit mă impresionează mai mult decât o manea.
Şi totuşi, unii au găsit manelelor şi o aplicaţie practică. Uitaţi aici:

P.S. Când eram ciutan mi se păreau puţin cam penibili. Acum îi regret. Erau mai vorbitori de limbă română decât suntem noi, cei care ne considerăm mai români ca ei. O lecţie de limba română, muzică şi de patriotism, prin versurile lui Grigore Vieru şi interpretarea regretaţilor Ion şi Doina Aldea Teodorovici:

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

P.S.2: Spre deosebire de ce părere v-aţi făcut după ce aţi citit acest articol, nu sunt rasist şi n-am nimic cu ţiganii. Iubesc muzica ţigănească. Dar aia originală din fundul şatrei, cântată în ţigăneşte şi dansată în jurul focului cu cuţitu-n mână. Şi îi respect pentru că, în prostia voastră, v-au intoxicat cu manele întru câştigul şi bunăstarea lor. Ei – deştepţi; voi – găini.

Care este ţara mea?

La ora asta târzie din noapte eu nu am ce face şi hoinăresc printre bloguri. Şi am ajuns şi pe la Cabral. Nu sunt un cititor frecvent de-al lui, dar mai nimeresc ocazional pe-acolo. În seara asta am zăbovit mai mult ca de obicei, în special pentru a arunca un ochi critic la aspectul practic al site-ului (după cum habar nu aveţi lucrez la noul blog şi mai „fur” pe ici pe colo idei care s-ar potrivi exigenţelor mele). Şi cum clicuiam eu p-acolo, am văzut o secţiune mică dedicată dezbaterilor. Printre ele una despre manele. Articolul, scurt şi la obiect, cerea părerea cititorilor despre manele (aplaud obiectivitatea jurnalistică a lui Cabral de a nu influenţa în nici un fel părerile). Ce mi-a atras atenţia a fost comentariul unei cititoare (care s-a semnat „care este tara mea?) la articolul respectiv. Comentariu pe care îl redau integral aici, fără nici un alt comentariu ulterior din partea mea, dacă îmi permiteţi repetarea cacofonică:

Incredibila Romania. O toleranta a prostiei cum rar mi-a fost sa gasesc. Citind aceste comment-uri imi dau seama ca nu se vor schimba drumurile pe care le vom parcurge in viitor, ca nu ne pasa, ca ne doare-n c** de ceea ce ne inconjoara.
Atunci, la mai multe manele! Aveti libertate, democratie, profitati.
Cresteti-va copiii printre guti si salami si copii de aur. Am sa-i dau la dans pe mese, incepand cu varsta de 2 ani. Ii invat si sa scuipe pe strada, pe la 3 anisori, ca prind mai bine si nu vreau sa le repet de doua ori.
Luati-va pumni in gura cand clipiti. Cin’ v-a pus? Eu nu clipesc, nici macar in somn
Mangaiati scuipatul primit cu drag, scurs incet pe obraz; astazi poate aveti noroc si este unul voluminos. Am sa-i rog sa ma scupie de doua ori, sa fie cu noroc.
Multumiti pentru batele primite in urma tupeului vostru de a va intersecta cu ei. Maine ma duc sa-mi iau Mercedes cu geamuri fumurii, sau ala era Audi? La naiba, ajutati-ma, ca nu vreau sa le incurc.
Purtati-va hainele cu mandrie, faceti-i mandri pe D&G, Gucci si alti designeri din Europa. Maine ma duc la Dragonul Rosu, am auzit ca au venit niste fustite cu paiete si cizmulite din piele de leopard. Da, fraierilor, nu stiati ca vara asta se poarta cizmele?
Achizitionati tot aurul din magazine, toate extra-ceasurile, pentru ca se vand ca painea calda – taraba din colt. Eu le iau din colt, de la mine. Sac!
Vreau sa-mi vad tara plina de cocalari si pitipoance. Pentru ca ma lupt sa devin una si nu vreau sa mai fac parte dintr-o minoritate, cat de curand inexistenta.
Vreau sa simt trendul, vreau ca a lor gurita sa-mi spuna “Fa, ce pi**a buna esti, luati-as familia in p***”. Am sa le comunic si alor mei mesajul, sa vor simti bine la auzul bagarii in seama si nu numai.
Vreau sa aud mereu sunetul semintelor sparte intre dintii lor de aur, vreau sa ma imbete intalnirea cojilor cu astfaltul – va revolutiona muzica! Il astept cu drag pe Draghici in duet cu Zamfir, pe versurile : “azi te-am luat, maine te-am spart, devlaaaa”
Vreau sa admir pana la epuizare nuntile de sute de mii de EURO, dar si inmormantarile cu fast – pentru ca dracu te primeste pe lumea cealalta daca nu ai fost manelist in viata asta. Doamneee, de ce nu mi-ai dat har si noroc, sa ma nasc direct, ce am facut sa merit lupta asta de metamorfozare? Meta, ce? Poate, ma-ta!
Vreau sa vad si mai multi manelisti credinciosi, pentru ca Dumnezeu nu-ti iarta pacatele daca nu faci doua cruci si un semn cu degetul mijlociu – asta pentru ca babuta din dreapta ti-a facut observatie ca ai voce prea ragusita sau pitigaita, dupa caz. Lipeste-i ochii, moartea o cauta agitata si ea sta la biserica???
Vreau sa se rescrie Biblia, sa introducem personaje contemporane si de valoare. Cred ca stiu, il scot pe Iuda din sistemul turbo, ca nu vreau macel cu sabii. Il stiu eu pe Iuda, e mai ninja de fel.
Vreau sa moara toti fraierii saraci si bolnavi, sa moara de foame, de frig, ce plm ma intereseaza pe mine cand am ditamai palatul.
Vreau sa bat si sa ucid toti cainii de pe strazi. Am vazut multe filmulete, am auzit ca se intampla des si deja devine relex. Deci, nu voi lupta mult cu ei. Iau la rost si pisicile, dar, “haladitele” sunt prea sprintene.
Vreau sa fiu batjocura tuturor statelor fara valoare ca a mea. Franta, Londra, eu ma pi* pe voi, va dau jet de la distanta – expresie folosita chiar astazi, intr-un cuplu mioritic.
Vreau sa merg la picnic, chiar in mijlocul naturii si sa las acolo si kkt, si pet, si punga – sa le adune Sfantul Duh, eu ma grabesc ca-mi canta Sorinel Pustiu sau Peste, pupa-v-as pe fruntile voastre.
Astept cu nerabdare sa dau nas in nas cu interlopu’, sa ma bage in masina, sa ma bata bine, un pic de viol nu strica -poate ma invat minte sa-mi pun dres-plasa maine. Jur sa-l implor sa ma lase sa traiesc! Mi-a promis ca ma duce in Italia, s-o vizitez. I-am spus ca nu-mi parasesc tara, ca-s patriota. Mi-a zis, futu-** patria ma-tii, Matasari te asteapta. Ma bucur nespus ca raman in Romania.
Astazi l-am vazut iar pe interlop. A vrut sa ma ia cu forta, dar i-am spus ca merg de buna voie. Comentezi, faaa? m-a intrebat el. Nu am apucat sa-i raspund, si-a pierdut cutitul in mine…ce bine este in Romania, acum raman pentru vesnicie.

Editare ulterioară: În urma sugestiilor repetate ale lui Cabral, fac precizarea că, în ciuda aparenţelor, cititoarea ar fi de fapt un cititor. Mai multe detalii nu a dat. Dar pare foarte sigur pe ce zice. Drept pentru care îl suspectez chiar pe el că ar fi autorul comentariului. Binenţeles, e o afirmaţie nefondată pe nici un fel de dovezi.