Tag Archives: bani

Mic ghid de „dat doi la suntă” şi nişte idei personale


Că tot e la modă să dăm sfaturi cum şi unde să redirecţionăm cele două faimoase procente o să-mi dau şi eu cu părerea.

În primul rând nu ignoraţi posibilitatea de a face ceva atunci când vi se oferă. Şi acum vi se oferă. Ştiu că mulţi nu aveţi timp, ştiu că mulţi din voi aveţi alte griji mult mai mari, ştiu că pe mulţi vă doare în pulă de ei, că oricum vă iau banii ăia că vreţi voi sau că nu vreţi să decideţi unde să se ducă. Dar dacă veţi sta cu mâinile în sân atunci nu veţi fi cu nimic mai buni decât ei. Ei, cei care ne conduc. Ei, cei care se vor bucura că le faceţi jocul. Dacă vă văitaţi mereu că nu mai puteţi, că sunteţi sătui de ei, că sunt o şleahtă de hoţi corupţi de „bâlbâiţi cu gura strâmbă” dar atunci când vi se dă şansa să faceţi ceva ÎMPOTRIVA intereselor lor voi staţi cu mâinile-n sân, atunci sunteţi nişte ipocriţi.

Ştiu că sisetmul e gândit în aşa fel încât să ne descurajeze şi banii ăia să se ducă în mare parte tot acolo unde vor ei. Nu ştiu prin alte părţi cum e, că nu am fost eu prea plimbat prin lume, dar în Italia această entitate fiscală (deşi e altfel calculată – 8 la mie din totalul venitului brut – este cam aceeaşi mâncare de peşte) o stabileşti în momentul în care te angajezi. Până aici nimic deosebit. Însă partea frumoasă este că nu trebuie să-ţi baţi tu capul cu formulare în fiecare an ca banii ăia să se ducă în acelaşi loc. Banii ăia se vor duce acolo unde ai hotărât tu la început până dispui tu altfel, indiferent câte locuri de muncă schimbi. Şi poţi să dispui altfel oricând ţi se scoală ţie, urmând ca dispoziţia ta să intre în rigoare începând cu semestrul următor. Fără date limită în care „dacă nu, …”, fără reînnoiri anuale de prevederi. Mai mult decât atât, formularul se completează împreună cu angajatorul şi tot acesta are obligaţia de a ţi-l depune la organul financiar. Deci nu mai trebuie să-ţi antrenezi tu angrenajul anatomic în diferite activităţi solicitante fizic şi intelectual pentru asta. Adică, pula mea, să descarci un formular de pe net, să-l completezi citeţ şi să-l arunci în prima cutie poştală după ce i-ai aplicat un timbru cere timp, bani (de timbru şi plic) şi efort. Mai bine te uiţi la „Trăzniţi în NATO” mai iei un gât de bere şi înjuri în continuare de năcătoare de băseşti, boci, şi alţi dobitoci de la guvern şi din parlament. Că, până la urmă, de ce să fac eu un efort fără să primesc nimic în schimb? Pentru că pot. Pentru că nu vreau să le mai fac jocul şi pot să fac ceva în sensul ăsta. Şi pentru că prin alegerea făcută poate voi schimba ceva în ţara asta. Şi pentru că tot am ajuns la alegere o să spun câteva cuvinte şi în sensul ăsta.

Pentru că nu ţi se oferă decât odată pe an oportunitatea de a face ceva util cu banii ăia, e bine să o faci cu cap şi să nu-ţi bagi pula în ei. Pentru că ograda ONG-urilor e plină de buruieni. La prima vedere toate par flori parfumate. Dar nu e chiar aşa de greu să eviţi să investeşti într-un căcat care miroase a iasomie. În primul rând evitaţi organizaţiile tinere, apărute ca ciupercile după ploaie, dacă nu sunteţi foarte bine documentaţi cu privire la ele. Nu zic că printre ele nu sunt şi unele bine intenţionate dar nu aveţi garanţii. Vă puteţi consola cu ideea că cele mai vechi au experienţa şi puterea de a face mai multe decât cele noi. În plus ONG-urile vechi pot fi mai uşor catalogate drept competente sau nu, în baza succeselor din trecut. Judecaţi-le după faptele lor, nu după vorbe şi pliante colorate.

Organizaţiile cu cauze mediatizate sunt şi ele o soluţie posibilă deşi nu tocmai sigură. Dar măcar ştii că dacă e în vizorul opiniei publice e mai greu să scape basma curată în caz de evaziuni şi alte furăciuni.

Ochiţi ONG-urile cu cauze realizabile şi preferaţi-le în defavoarea celor cu cauze poate mai aproape de sufletul vostru, dar greu de realizat. Astfel veţi avea o şansă în plus ca banii voştri să fie cheltuiţi cu folos nu irosiţi pe o cauză nobilă dar imposibilă. Nu-mi vin exemple dar cu siguranţă sunt.

Nu vă luaţi după sfaturile prietenilor care au făcut campanie „doi la sută” diverselor ONG-uri. Nu pentru că nu sunt de încredere ci pentru că ar putea fi îndoctrinaţi. E ca la vot când faci propagandă  electorală unui partid contra unei sume de bani, să-ţi mai rotunjeşti şi tu veniturile. Faci atâta propagandă încât începi să crezi şi tu. Şi parcă te simţi prost că partidul te plăteşte şi tu votezi împotriva lui. Şi dacă tot te-a hrănit cu o pâine, dece să nu îi faci un bine şi să-ţi sfătuieşti şi prietenii să voteze cu el. Cunosc cazuri.

Şi o idee pur personală. Nu mai pompaţi bani în ONG-uri care promit că vor avea grijă de câinii comunitari, de pisicile borţoase sau de hamsterii radioactivi. Că nu e nevoie de ONG-uri pentru asta. Şi nu e asta problema cea mai mare în România. Voi daţi bani pentru soluţionarea problemei câinilor maidanezi în condiţia în care în România sunt sute de mii de OAMENI care au nevoie de ajutor într-un fel sau altul. De la copii orfani până la oameni foarte bolnavi care nu pot fi trataţi pe la noi pentru că, vorba aia, avem aparatură dar nu avem medici, de la boschetari care mor de foame sau de frig până la femei maltratate care nu beneficiază de asistenţă socială adecvată şi la pensionari care nu au bani de medicamente. N-am nimic cu animalele. Din contră, le iubesc. Şi tocmai pentru că le iubesc şi pentru că mi-e milă de ele am preferat să adun unul de pe stradă decât să dau bani pe unul de rasă din magazin. Şi o am (căţeaua) şi acum. E sănătoasă, fericită, bine mersi. Mult mai bine decât pe stradă sau adunată de un ONG şi băcată într-un ţarc insalubru, împreună cu alte câteva sute de câini, trataţi prost, subnutriţi, lăsaţi să se sfâşie între ei, bolnavi şi murdari. De-aia zic că nu e nevoie de ONG-uri pentru asta. Dacă vreţi să aveţi conştiinţa împăcată daţi banii ăia pentru oameni şi de animale ocupaţi-vă voi. Pentru că asta e în puterea voastră, fiecare câte puţin. Eu am putut. Am luat un câine de pe stradă. Aş fi luat un copil dar mă închideau ăştia.


Tâmpiţi cu mouse, ep. 2


Cam ce mailuri mai primesc eu (click pe imagine pentru a o mări):

Deci, dacă vreţi să scăpaţi de căruţul de butelie care ocupă loc degeaba prin beci sau prin magazie, sunaţi-l pe Viorel să vă umple de bani.


%d blogeri au apreciat asta: