Un ţigan venea, săracu’…


…tocmai din India (de la mama dracu’).

Premize:
1. Aşa cum am mai spus-o de multe ori pe blogul ăsta, nu sunt rasist. Cum nu sunt nici antisemit, xenofob şi, cu atât mai mult, nu fac discrimanre pe principii de religie, credinţă, filosofie, etnie, număr la pantof, poză de facebook sau vizitatori pe bloguri. Rezumând, nu fac discriminări; sunt intolerant cu toată lumea în egală măsură.
2. Având în vedere că sunt plecat din România de ceva timp, nu mai am afinităţi în sfera politică Românească. Cu alte cuvinte, nu mai ştiu cine a mai mituit pe cine, ce dosare s-au mai fabricat, fiul cărui mogul s-a mai pişat pe o troiţă sau pe cine mai regulează adulterist ministrul cutare. Ştiu doar, în linii mari, că gurvernul actual are probleme mult mai mari decât cea pe care o voi expune mai la vale, dar nu mă interesează şi consider că sunt irelevante jocurile de culise politice ale iniţiatorului ideii.
3. Deşi m-am documentat puţin înainte de a scrie articolul de faţă, nu sunt nici pe departe un expert în domeniu. Nu am cunoştinţe de etimolo, filolog, antropolog şi alte chestii care se termină în „olog” şi sunt necesare unui studiu aprofundat al subiectului, dar, din câte am văzut, nici cei ce şi-au dat cu părerea până acum nu le au.

Bun. Ţinând cont de cele enumerate mai sus, haideţi să ne ţigănim! Daţi plei şi citiţi.

Mai întâi (şi anume ieri) am dat de articolul ăsta de la Cabral. Ăsta nu e decât preambulul. O să vedeţi mai târziu de ce are importanţă în expozèu’ aici prezent. Azi dimineaţă, la blogăreala de cafea (sau cafeaua de blogăreală) dau peste articolul surorilor Marx care mă trimite la sursa problemei, şi anume un articol din România Liberă, în care Victor Turşan (autorul) zice că deputatul PDL Silviu Prigoană a înaintat în luna septembrie Senatului o iniţiatică prin care se cere schimbarea denumirii oficiale de „rom” înapoi în „ţigan”. Şi cum grădina lu’ www e mare şi variată depedeve zoobotanic, s-a dat startu’ la datu’ cu părerea. Şi, dacă tot e deschis sezonu’, am zis să mă raliez şi io.

Păi de ce nu? Cum am am zis mai sus, nu ştiu cine naiba se mai învârte pe la noi prin parlament, guvern sau preşedinţie. Aproape că nici nu ştiu cine-i „deputatul PDL Silviu prigoană”. Am aşa o vagă imprese că e ăla cu gunoiu’ da’ nu sunt sigur dacă-i el sau fi-su. Dar parcă fiii lui aveau nume de domnitori (împăraţi? regi? romani; pizda mă-si mi-e lene să dau cu google) dar mă interesează atât de puţin încât nici măcar nu fac efortul să mă documentez. Şi nici nu e important pentru problema în discuţie. Deci, de ce nu?

Păi să vedem. Prigoană zice că denumirea de „rom” confuzează occidentalii care asociază pe motive fonetice romii cu România. Deşi argumentele lui Prigoană cu Britania=Ţara Briţilor şi Mauritania=Ţara Maurilor e gen furculision, lingurision, ceva adevăr există în toată povestea asta, oricât s-ar da surorile Marx cu curul de ciment că nu există o astfel de confuzie, că nu tot mapamondul vorbeşte româna şi deci nu se fac aceleaşi analogii semantice peste tot. Păi dacă nu credeţi că există o astfel de confuzie, faceţi experimentul cu Google de la Cabral. Şi, în caz că mai sunt unii care nu ştiu, Google face sugerimentele alea pe baza celor mai frecvente căutări. Deci dacă la o căutare gen „romanians are” Google continuă cu „gypsies” (ca prim sugeriment!) asta se întâmplă pentru că milioane de confuzaţi au căutat în Google „romanians are gypsies” (mai mulţi decât cei care au căutat „romanians are latins – thieves, vampires, not white – printre alte sugerimente). Şi de ce există confuzia asta? Nu cumva din cauza asemănării fonetice rom-român? Ba io cred că da.

Argumentul cum că termenul „ţigan” are conotaţii peiorative nu stă nici el în picioare.  Este un cuvânt care denumeşte o etnie (sau, mă rog, mai multe etnii care au ceva în comun – nomadismul). Nu defineşte un statut, nici o rasă, pen’că şi pentru culorile rasiale există eufemisme deci nu e nevoie de cuvântul „ţigan” pentru asta. Ei sunt ţigani, cum alţii sunt găgăuţi (turci creştini din Republica Moldova), lipoveni, machedoni şi aşa mai departe. Eu personal am auzit ţigani respectabili, persoane publice, pe care eu le apreciez, recunoscând public că sunt ţigani. Nu romi. Dacă şi asta mai are conotaţie rasială, atunci, fratele meu alb, eu zic să te sihăstreşti.

Un alt argument în defavoarea iniţiativei este reprezentat de faptul că termenul „rom” este mai potrivit pentru a desemna această etnie pentru că are rădăcini adânc înfipte în limba rromani şi este folosit de către ei pentru a desemna apartenenţa la propria etnie. În limba lor. Dar asta nu mă constrânge pe mine să nu folosesc un cuvânt din limba mea pentru a denumi un popor/etnie, fără să aduc prejudicii de natură discriminatorie. Neamţu’ nu se supără că nu-i zic german. Şi nu se supără nici pe italieni că-i zic „tedesco”. Repet, denumirile sunt folosite pentru a desemna acelaşi popor, au cu totul altă etimologie decât cântul pe care-l folosesc nemţii pentru ei înşişi şi nu au nici o încărcătură peiorativă. Şi atunci de ce eu nu pot să numesc un ţigan ţigan chiar dacă el îşi zice rom? În plus, etnia romă e doar unul dintre grupurile etnice definite generic de denumirea de „ţigani”. Pe lângă romi mai sunt domii, ienişii (ţiganii ardeleni), nomazii irlandezi sau scoţieni şi ţiganii turci din Dobrogea. Deci, „rom” e doar pentru romi, că provine din limba lor. Şi celorlaţi cum le zicem? Legislaţia zice că tre’ să le spunem tot „romi”. Păi de ce? Că nu mai e un cuvânt pe limba lor. Şi, întreb eu, asta nu-i dscriminare faţă de ceilalţi în favoarea romilor? Nu-i mai bine să folosesc eu o denumire, generică pentru toţi, etimologic corectă, non rasistă şi universal (mă rog, european) acceptată? Anume aia de ţigani (în germană Zigeuner, în engleză Gypsy, în franceză Gitan, în catalană Gitano, în maghiară Cigány, în bulgară Цигани, în turcă Çingeneler, în rusă Цыгане, în italiană Zingari, toate foarte asemănătoare din punct de vedere fonetic)? Şi ca să nu aveţi nici un dubiu că denumirea nu are conotaţii discriminatorii de nici un fel, ţiganii ardeleni sunt albi, restul sunt… închişi la culoarei, deci nu are conotaţii rasiste, ţiganii turci din Dobrogea sunt musulmani, nomazii irlandezi şi scoţieni sunt catolici iar cei de pe la noi sunt ortodocşi sau protestanţi, deci nu face discriminări de religie, unii sunt analfabeţi alţii foarte cultivaţi, deci nu sunt dscriminaţi intelectual şi toţi sunt oameni liberi deci nici conotaţii discriminatorii de statut nu are.

Familie de ienişi din Elveţia (1928)

Familie de ienişi din Elveţia (1928)

La final am lăsat argumentul contra cel mai plauzibil. E adevărat că o astfel de schimbare nu va ajuta prea mult la netezirea imaginii şifonate a ţării noastre, pentru că oricum, restul lumii va spune ţiganilor tot cum va dori (sau cum impune legislaţia). Dar se vede de la o poştă că denumirea e impusă pe considerente discriminatorii de însăşi comunitatea ţiganilor. Denumire pe care, occidentalii, în graba lor de a demonstra că ei nu sunt rasişti, au acceptat-o fără să se gândească prea mult. Ei nu au fost oricum afectaţi de această schimbare, deci dece să nu o accepte? Dar dacă o astfel de iniţiativă va fi aprobată pe plan naţional, asta poate fi un pas înainte spre o soluţionare pe plan mondial. Pentru că nimic nu e bătut în cuie. Toate variantele alea din diferite limbi la cuvântul „ţigan” au greutate mult mai mare în limbile respective decât cuvântul „rom”, care le-a înlocuit abia în perioada modernă. Deci ce s-a schimbat cândva se mai poate schimba odată. Succesul stă în dibăcia cu care guvernul nostru îşi joacă cartea prejudiciului creat imaginii României şi, nu în ultimul rând, într-o argumentare cât mai solidă că termenul „ţigan” nu are nimic peiorativ sau discriminator în el. Iar când spun prejudiciu, nu mă refer la faptul că ţiganii ne strică nouă imaginea, pentru că nici cu teoria asta nu sunt de acord (avem uscăturile noastre cum le au şi ei pe-ale lor). Mă refer în primul rând la o opinie mondială eronată asupra identităţii noastre naţionale. Nu e nimic rău în a avea rădăcini atnice nomade dar noi nu le avem. Iar lumea trebuie să ştie asta.

Şi, ca să închei, mie îmi place cultura ţigănească şi muzica ţigănească. Dar aia de la şatră cântată în jurul focului şi dansată aşişderea şi cu cuţitu-n mână. Ori suntem nomazi, ori nu mai suntem.

Surse de documentare şi sursa pozei: wikipedia.

Share

Anunțuri

11 responses to “Un ţigan venea, săracu’…

  • cabral

    Victor, frumos articol. Mi-a facut placere sa citesc asa ceva, caci a trecut ceva timp de cand am vazut o opinie argumentata, explicata fara patima, foarte frumos pregatita.
    Ma inclin.

    • Victor

      Mulţumesc pentru aprecieri. Bănuiesc că te referi strict la tema prezentă când zici că nu ai mai văzut de mult o opinie argumentată. Trebuie să recunosc că m-am chinuit să fiu obiectiv. Pentru că ceva reticenţe am. Dar nu neapărat faţă de ţigani ci faţă de şmenăreală în general. Iar ţiganii, în opinia mea, cel puţin cei de pe la noi, sunt cam campioni la asta. Nu toţi şi nu doar ei, recunosc asta, dar cred că balanţa trage mai mult în defavoarea lor. Deşi s-ar putea şi asta să fie o idee preconcepută.

  • Carmen Negoita

    Excelent articolul, iar argumentele tale stau în picioare. Chiar dacă se va reveni la vechea denumire de ţigan, imaginea ţării tot şifonată va rămâne. Mă îndoiesc că cei din afară se vor grăbi să facă diferenţa între un cetăţean român de naţionalitate română şi un cetăţean român de naţionalitate rromă. Li s-a întipărit atât de bine în minte sintagma rrom – român – România, încât tot o apă şi un pământ vom fi cu toţii pentru ei.

    • Victor

      Carmen, şi eu am aceeaşi convingere. Dar mai cred că ar fi totuşi un pas mic către soluţionarea măcar a unei părţi din problemă. Şi către combaterea perbenismului, a ipocriziei şi a rasismului pozitiv. Când zic perbenism şi ipocrizie mă refer la uşurinţa cu care vestul a acceptat o schimbare de denumire doar pentru a nu fi considerat eminamente rasist dar în esenţă rămâne un teritoriu al xenofobiei. E uşor să ne ascundem după denumiri pentru a arăta că nu suntem rasişti. E mai greu însă să spunem lucrurilor pe nume atunci când avem conştiinţa încărcată. Pentru că e greu să ne schimbăm mentalităţile. Aşa că schimbăm lexicul. Despre rasismul pozitiv sunt atât de multe de spus încât probabil voi scrie un alt articol.
      Mulţumesc pentru vizită şi pentru comentariu. Te mai aştept. 🙂

  • EO

    hm, afecttati de schimbare sau infectati de schimbare?
    cred ca-i rrom, nu rom 🙂 🙂

  • Victor

    Sunt acceptate ambele versiuni ca fiind corecte.

  • CETATEA BRAŞOVULUI (7) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI

    […] Toma Ionescu, Melami, Mirela Pete, Paul Gabor, Se-cret, Simion Cristian, Teo Negura, Turist Clujan, Victor Bucur, Ziarul de la 5 (Dan) Etichete:Arhitectura, Blogul lui Carmen Negoita, brasov, Carmen Negoita, […]

  • bogdan

    faina trecerea in revista, Victor. personal, acum cativa ani eram destul de pornit si eu in subiectul asta si as fi sprijinit probabil o revenire la numele de tigani, cu atat mai mult cu cat ei intre ei prefera acest nume. acum, insa, la o oarescare distanta temporala (care a dus la o relaxare/degradare a sinapselor mele neuronale) as zice ca anglo-saxonii au o vorba: „You can call me Jay or you can call me Ray. Call me anything, just don’t call me late for supper.” si pana la urma, ceea ce-i mai important ar fi ca ei sa fie educati, integrati, sa fie bagati in seama, tratati cu respect, sa fie responsabilizati cu privire la existenta lor intr-o societate. dupa care chiar ca nu ar mai interesa pe nimeni cum este numit sau strigat. toate incep cu respect… dar pentru asta vor trece generatii. multa lume se uita la tiganii spanioli (ai lor, cei cu flamenco, cei cu gipsy kings) dar uita ca pentru integrarea aceea s-au scurs generatii de ambele parti, care s-au obisnuit treptat cu noua conditie/toleranta a celuilalt.

    • Victor

      De acord cu tine, Bogdan. Însă eu nu mi-am propus în articolul ăsta să desbat sau să combat problema. Ci una din ideile cu privire la această problemă. Sunt de acord cu tine că adevărata problemă stă de fapt în noi şi în ei deopotrivă. Pe de-o parte noi cu ideile noastre preconcepute şi cu fobiile noastre, unele pertinente, altele nu, dar cu siguranţă că o vină o are şi nepăsarea sau încăpăţânarea noastră de a privi cât mai obiectiv situaţia; pe de altă parte ei cu comoditatea câştigului uşor cu care s-au obişnuit de generaţii şi cu refuzul lor de a se integra. E nevoie de eforturi colective şi de o educaţie solidă în acest sens în ambele tabere. Şi atunci, nu, nu va mai avea importanţă dacă vor fi ţigani sau romi. Cel puţin nu în sens peiorativ. Însă rămâne şi ideea că, rasism sau nu, confuzia ne atacă identitatea naţională.

  • CETATEA BRAŞOVULUI (8) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI

    […] Ion Toma I0nescu, Melami, Melicovici, Mirela Pete, Paul Gabor, Se-cret, Teo Negura, Turist Clujan, Victor Bucur, Ziarul de la 5 (Dan) Etichete:Arhitectura, Blogul lui Carmen Negoita, brasov, Carmen Negoita, […]

  • CLIPELE DEVENISERĂ LUNGI « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI

    […] Ion Toma I0nescu, Melami, Melicovici, Mirela Pete, Paul Gabor, Se-cret, Teo Negura, Turist Clujan, Victor Bucur, Ziarul de la 5 (Dan) Etichete:Blogul lui Carmen Negoita, brate, calin hera, Carmen Negoita, […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: