Tag Archives: Caţavencu

VÎNTUra-mi-aţi stenograma!


A avea sau a nu avea mogul. Asta-i problema blogărimii de satiră zilele astea. Bă, dar mai lăsaţi-o-n pula mea cu dilemele astea şecspiriene. De când au apărut stenogramele alea cu Vîntu pe hotniuz parcă a înebunit lumea. Şi nu, problema cea mai importană pentru ei nu e relaţia conjugală Vîntu-Băsescu. Ci divorţul cu surle şi trâmbiţe Caţavencu-Kamikaze. Pulifriciu gratis s-a opărit la oo că ăia de la Kamikaze îşi croiesc drumul succesului prin presa de satiră românească pe spetele vechii glorii a Academiei. Citiţi parabola răsuflată a nevestei curve ca să înţelegeţi mai bine. Manţi, s-a simţit rănit în orgoliul propriu de nevastă gonită de-acasă fără pensie alimentară şi vine cu o replică la fel de obosită cum că anii de glorie de la Caţavencu se datorau de fapt talentului proaspăt şi tineresc al celor plecaţi la Kamikaze. Nimic rău sub soare. Nici nu mă aşteptam să se lase cu strângeri de mână şi palme prieteneşti pe umăr. Problema e că polemica nu se opreşte aici. Ba chiar o ia pe arătură rău de tot. Zici că a dat strechea în toată blogosefera. Lorena (am descoperit-o de curând şi-mi place dar acu’…) zice că schimbul ăsta de replici e gay, apoi explică: ” El atacă, ea răspunde.” ‘apăi dacă schimbul de replici e între un el şi-o ea, mie mi se pare destul de hetero. În cel mai rău caz e deplorabil. SingurEu, trollul veteran, a pornit o adevărată cruciadă la Manţi, că la Piticu Gratis e banat. E atât de vehement încât ia pe toată lumea la pulit, indiferent de poziţia adoptată. Măcar pentru asta trebuie să-i admirăm obiectivitatea. Şi efortul depus pentru a realiza poemul epic în proză scură şi imagini de la el de pe blog. Efort deloc inutil. Se ştie că Manţi aduce vizite.
Şi asta nu e tot. Nu doar blogării s-au ţicnit ci şi comentacii. Daţi o raită prin linkurile alea şi o să vă convingeţi.
Acuma io nu-nţeleg care-i scopul. Aşa cum zicea şi Vîntu (divin) într-una dintre faimoasele stenograme, când vorbea de Băsescu şi de filmul în care marinaru’ îl trozneşte peste bot pe puştiul ăla, există susţinători de amble părţi şi nimeni nu o să stea în loc de argumentele voastre (şi ale comentacilor voştri) indiferent cât de relevante şi de incontestabile or fi ele. Faptul că de la Caţavencu vs. Kamikaze se ajunge la moldovean vs. oltean, la mogul vs. filantrop-finanţator nu dovedeşte altceva decât că adevărul e undeva la mijloc, dar ca şi în politică, nu exită linie de centru. În cel mai rău caz eşti de centru-stânga sau de centru-dreapta. Iar cititorii (mai) inteligenţi (decât ai lor) vor ajunge singuri la adevăr, nu trebuie să faceţi voi teoria chibritului.
Aşa că scutiţi-ne de certurile astea conjugale pentru tutela progeniturii voastre retardate (ratingul pe nişa de satiră) şi faceţi ce ar trebui să faceţi. Scrieţi umor. Că noi vrem să ne râdem.


O noapte furtunoasă pentru Caţavencu. Şi-o scrisoare (de demisie) pierdută


Probabil că mulţi din voi sunteţi la curent cu evenimentele recente care au avut loc în cadrul redacţiei Academiei Caţavencu. După ce astă noapte Andrei Manţog a încercat să bage în ceaţă un spoiler de-al lui Zoso (Pisico, îmi pare rău să te dezamăgesc; din când în când ăsta mai are şi ponturi bune; ştiri e cam greu să le zici de vreme ce nu sunt nici exacte, nici argumentate cu surse), transformând jumătatea de informaţie într-o bălărie semi-ironică apropo de definiţia de DEX a cuvântului demisie, cum că e imposibil să-ţi dai demisia dintr-un contract de cesiune a drepturilor de autor,  astăzi zvonurile au început să prindă contur:

http://www.paginademedia.ro/2010/03/marea-schisma-de-la-academia-catavencu-aproximativ-20-de-oameni-pleaca-sa-isi-faca-o-noua-revista/
http://www.gandul.info/news/vantu-plecarea-unora-cu-nivel-discutabil-de-la-catavencu-e-o-usurare-revista-devenise-incrancenata-5701072

Ce nu am înţeles eu, a fost atitudinea lui Mantzy. Andrei, las-o moartă. La analiză pe text ştim că eşti bun. Dar ştim cu toţii care e sensul cuvântului demisie în acontextul ăsta. Zi mai bine că ori nu erai hotărât, ori ai pierdut scrisoarea de demisie înainte de a o înmâna, ori (cel mai probabil) voiai să ţii cititorii aproape (de tine şi departe de Zoso) pentru amănunte (nume) pe care nu le aveai încă dar pe care urma să le afli odată ce ajungeai la muncă, făcând astfel o ştire de senzaţie despre Marea Schismă de la Caţavencu (expresia nu-mi aparţine, în caz că se trezesc trollii din hibernare).

SENZAŢIONAL. Doar la Lumea lui Matzy!

Cauzele demisiilor în masă de la Academie nu stau să le discut. Daţi cu Google şi veţi găsi suficiente opinii şi declaraţii cât să vă faceţi o idee. V-am pus şi io două link-uri mai sus.

Motivul articolului de faţă (înafara aceluia de a mai face puţin trafic) este dilema în care mă pune evenimentul ăsta: de ce, frate, atâta vâlvă? Unde-i senzaţionalul? Nu e prima dată când în diferite colective de presă au loc scindări, despărţiri cu lacrimi sau cu bagat de pule în mame, schisme, migrări sau demisii în masă. Şi nu va fi nici ultimul episod de acest gen. Scenariul e atât de banal şi atât de repetat încât a devenit unul dintre pionierii clasicismului jurnalistic: o mână de oameni mai mult sau mai puţin competenţi pleacă dintr-un mediu în care condiţiile nu mai sunt prielnice (din motive de principiu – vezi cenzura acuzată de ei – sau din motive financiare – vezi tăierile de salariu invocate de conducere pe motiv că nu mai sunt profitabili), migrând spre alte condiţii sau încercând să-şi creeze un nou mediu al lor. Din câte am înţeles, ultima variantă e ceea ce se întâmplă şi în cazul de faţă, deşi nu am confirmări din partea unor surse pe care eu să le consider credibile, înafara unor aluzii ale lui Mantzy (în comentarii la ultimu articol) la Caţavencul vechi, la care au rămas câţiva dintre ei. Să înţelegem că va fi şi un Caţavencu nou?

Ideea rămâne: de ce dracu’ atâta agitaţie? Da, oamenii scriu bine, dar nu acolo la fiţuică. Ştim cum funcţionează presa în România. Eu prefer să-i citesc pe bloguri la ei, unde nu sunt îngrădiţi de cenzură… Sau sunt? Pizda mă-sii, nu ştiu la ce nivel a mai ajuns autocenzura pe plaiurile balcanice mioritice.

PS: Era să uit de piticu’ prost gratis. Zice el că a descoprit la alţii cum că el şi-a dat demisia şi acu’ se declară confuz pentru că el nu-şi aminteşte să o fi făcut. Deci el face exact ce face de obicei: nu ştie ce face. Şi dacă a vrut să fie ironic, nu i-a reuşit. E o glumă veche, răsuflată şi proastă. Şi da, în articolul ăla e greşeală gramaticală de toată jena. Aha… GRAMATICALĂ. Nu de stil (?). Te-ai făcut de râsu’ satului, gălăţene. Şi ştim cu toţii de ce ai rămas: pentru că eşti un corporatist gheu şi lingău cu păr rectal de mogul pe buze. De-aia.

Editare ulterioară: Până să termin eu articolul de faţă, Mantzy a venit în completarea ştirii sale cu două disclamere: da, e adevărat, vor fi două ziare Caţavencu – unul vechi şi unul nou. Şi cică ei nu au plecat că li s-au tăiat salariile . Rămâne, deci, versiunea demisiei de onoare (prinţipiu). Dacă e aşa, bravo lor. Am un dubiu însă. Depinde de ei dacă îmi va dispărea dubiul. Sper să aibă cât de curând şi un site al lor ca să îi pot urmări (mă refer la Caţavencul cel nou) pentru că mă îndoiesc că-l voi găsi prea curând prin Italia. Succesuri.

Editare ulterioară editării ulterioare de mai sus: Piticu’ gheu şi-a corectat greşeala şi a tăcut ca un căcat la criticile aduse de alţii (the grammar nazi is still banned). Dar o să-l fac de panaramă aici: scrisese „trimite-ţi-mă”. Aaa… şi şi-a schimbat şi politica apropo de comentariile mele sporadice. Cum nu a învăţat încă să dea ban pe clasă şi eu mai scap câte un comentariu la el, acum a început să le modifice. În sensul că îmi pune în gură declaraţii compromiţătoare pentru a mă denigra în faţa gloatei de sclavi care îi citesc comentariile pe-acolo. Cât de original, coae! Şi cât de inteligent! Atât de inteligent încât mă face să te întreb: cine ţi-a dat ideea? Şi cât ai plătit pe ea? Toţi banii pe care i-ai luat mită de la mogul ca să rămâi campion la pupat în cur? Sau ţi-a rămas şi ţie de-un Cico să ai cu ce să-ţi clăteşti plombele?


%d blogeri au apreciat asta: